Daca pana acum am privit Bookfest-ul din perspectiva unui simplu vizitator dornic sa-si cumpere carti, anul acesta am privit totul din interior, din perspectiva organizatorului.
Cu aceasta ocazie mi-am amintit ce inseamna indulgenta. Nu am crezut niciodata ca pot avea rabdare cu atat de multa lume tocmai pentru ca de obicei ma enervez foarte repede. In cele cinci zile cat a tinut targul nu mi-a mai "sarit tandara" asa usor. Am fost amabila, intelegatoare si zambitoare, desi nu toate persoanele meritau asta.
Cartile se aflau in Imparatia lor. Ma bucur ca am reust sa ajung sa iau cartea lui Martin Page "O poveste de dragoste, poate" si astfel sa schimb cateva cuvinte cu autorul.
Jurnalul Oanei Pellea este o carte exceptionala, care te fascineaza inca din primele pagini. Am inceput sa-l citesc si pur si simplu nu l-am mai putut lasa din mana pana ce nu l-am terminat.
As putea sa spun in urma acestei experiente ca oamenii inca CITESC. Cateva mii de oameni au vizitat targul si nu doar atat, majoritatea au cumparat si carti.
Cu toate ca au existat si momente mai putin placute, Bookfest a fost per total o experienta noua, interesanta si o perioada in care am cunoscut persoane total diferite, dar care erau unite de o singura pasiune...iubirea pentru carti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu